SOMN (Silurus glanis)

Denumire: SOMN (Silurus glanis)

Familia: Siluride.

Denumire populara: somn, codoi, codau, harc, harca.

Raspandire pe glob: In Europa se gaseste in fliviile bazinului ponto-caspic si ale Marii baltice.

Raspandire in Romania: In Dunare si in baltile ei, in Delta, in lacurile litorale (Siutghiol, Tasaul), in cele interioare (Snagov), in raurile Prut, Siret, Arges, Mures, Olt, Jiu, Somes, Crisuri, Tarnave, Bega, Timis. Uneori ajunge si in amonte pe aflientii raurilor de mai sus (Cibin, Aries etc).

Caracteristici principale:

-Dimensiuni:

-Lungime: 0,5-1m (exceptional 3-4 m)

-Greutate: 10 – 15 kg (recordul mondial de somn prins sportiv este de 157 kg insa poate ajunge pana la 400 kg ).

-Aspect: Corpul este cilindric pana la inotatoarea dorsala, apoi se turteste lateral. Capul este mare si turtit, gura foarte mare, cu dintii ascutiti si desi ca o perie. Are trei perechi de mustati din care una cu firele foarte lungi (folosite ca momeala pentru pestisori). Culoarea este verde cenusie pe spinarea si flancuri; pe alocuri corpul este marmorat. Burta este alba sau galbuie. Nu are solzi.

-Mod de viata: Traieste in ape adanci cu fundul malos. Este un peste de panda stand nemiscat mult timp in asteptarea prazii, de unde si numele de somn. Principala sa arma sunt mustatile care atrag pestisorii curiosi pe care acesta ii insfaca de cum s-au apropiat in deajuns pentru a fi o prada sigura. Spre sfarsitul toamnei se aduna in numara mare in gropane adanci unde, ingropati in mal, isi petrec iarna.

Perioada de reproducere a somnului european este din luna mai până în iulie. În acel moment, aceştia sunt găsiţi în perechi pe maluri puţin adânci sau în zonele umede. Ouăle mari, uşor gălbui, sunt depuse pe plantele de apă la o temperatură de cel puţin 18° C. Odată fecundate culoarea se modifică şi ouăle pierd tenta lor galbenă. Ouăle, precum şi larvele, sunt păzite de peştele-mamă. După aproximativ 3 zile larvele ajung la o lungime de 5 mm şi se hrănesc din gălbenuşul lor, până în ziua a şasea. Numai atunci larvele transparente încep să înoate în apă, hrănindu-se în mod activ cu plancton animal.

-Se hraneste cu: crustacei, pesti (prefera tiparul), broaste, lipitori, viermi mari.

Somnii europeni se hrănesc în principal cu peşti, dar şi cu insecte, viermi, melci si crabi. Dacă au dimensiuni mai mari vânează şi broaşte, şoareci, şobolani, şi păsări de apă diverse, cum ar fi raţe.

-Durata de viata:

Pescuitul sportiv: Perioada optima pentru pescuit este aprilie-noiembrie. Se practica, in cpecial, pescuitul de fund, cu scule rezistente si momeli adecvate. Pescuitul cu lingura ondulata sau rotativa cat mai aproape de fundul apei da rezultate bune. In toate cazulrile trebuie folosite unelte rezistente, carlige mari si fire groase. De obicei somnul se inteapa sigur. Cand este mare, scoaterea lui din apa pune probleme serioase.

Valoare gastronomica: Carnea este frageda, grasa si gustoasa, fara oase. Exemplarele mari au carnea prea grasa.

Atentie!!! Icrele somnului sunt toxice.

Dimensiunea minima legala: 50 cm.

SALAU (Stizostedion lucioperca)

Denumire: SALAU (Stizostedion lucioperca)

Familia: Percide.

Denumire populara: cealau, salau, suduc, smug, etc.

Raspandire pe glob: Se gaseste in toata Europa, cu exceptia peninsulei Iberice, Italiei si Angliei

Raspandire in Romania: Traieste in Dunare, in baltile dunarene, in rauri mari, in lacuri litorale si in cele din interior.

Caracteristici principale:

-Dimensiuni:

-Lungime: 40 – 70 cm (exceptional 1m)

-Greutate: 1 – 4 kg (exceptional 10 – 12 kg).

-Aspect: Corpul este lung aproape cilindric, subtiat mult spre coada, capul mare, comprimat lateral, gura larga cu deschidere oblica, in jos, ajungand pana inapoia ochilor. Are dinti ascutiti, cu cate doi colti puternici pe fiecare falca. Aripile de pe spate, dorsalele, sunt mari, rotunjite si aproape unite. Cele din fata, ventralele, au ace, aidoma bibanului. Pe spate este verde-cenusiu, din ce in ce mai deschis inspre burta alba, cu 8-12 dungi inchise ce se coboara de pe spate pe laturi. Inotatoarele de pe spinare au dungi si puncte mai inchise. Solzii care il acopera sunt mici si aspri.

-Mod de viata: Ii plac apele limpezi, unde isi poate zari cu usurinta prada. In apele curgatoare locurile ideale sunt cele unde se intalnesc curentii puternici cu apele linistitem, asa numitele “ape de despartire”. Salaul va cauta mereu in zona delimitata de curentii cu viteze diferite, zone create chiar de obstacole naturale sau artificiale (copaci cazuti, radacini, stanci, margini de gropi, baraje de control, etc.).

-Se hraneste cu: pestisori vii sau morti, raci, rame, etc.

-Durata de viata:

Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu undita cu pluta, cu lanseta la fundul apei cu plumb gaurit sau cu plumbla capatul firului, cu momeala naturala. Se poate pescui cu linguri usoare rotative sau ondulante albe in ape curgatoare, cat mai aproape de fund. Se prinde in tot timpul anului, mai ales pe vreme inchisa. Muscatura estela inceput nusigura, apoi pleaca cu momeala si atunci trebuie intepat. Exemplarele mari se apara destul de ferm.

Valoare gastronomica: Carnea este alba, slaba si foarte gustoasa.

Dimensiunea minima legala: 40 cm.

 

STIUCA (Exos lucuis)

 

Denumire: STIUCA (Exos lucuis)

Familia: Esocidee.

Denumire populara: catea, ciuca, fita, stiucoita, marlita, marloaie.

Raspandire pe glob: Traieste in toate apele dulci din Europa, cu exceptia peninsulei Iberice, Grecia si Albaniei.

Raspandire in Romania: In toate apele dulci curgatoare si statatoare din regiunile colinare si de ses.

Caracteristici principale:

-Dimensiuni:

-Lungime: 40 – 50 cm (exceptional 1,5 – 1,8m)

-Greutate: 1 – 1,8 kg (exceptional 20 – 22 kg).

-Aspect: Corp alungit, usor turtit lateral, capul lunguet ca un cioc de rata, gura larga, dinti puternici si acutiti. Culoarea spatelui variaza de la gri-verzui la galben, la negru sau cafeniu. Flancurile sunt marmorate cu pete maronii, oliv sau negricioase. Burta este galbui sau albicioasa.

-Mod de viata: Prefera apele linistite, limpezi cu fundul curat, in care abunda pesti mici. Locurile preferate de ea sunt acelea din care poate porni o ambuscada, ele fiind in general in apropierea unui perete de stuf sau palc de papura, printre nuferisau vegetatii plutitoare, langa o masa de ierburi submerse, radacuni de copaci etc.

-Se hraneste cu: orice vietate acvatica care ii intra in gura de la insecte la pesti si chiar proporiile progenituri.

-Durata de viata:

Pescuitul sportiv: Se poate pescui tot anul cu exceptia perioadei de prohibitie (febroarie – martie) cand depune icrele. Se practica pescuitul cu undita cu pluta sau cu naluci. Acesta din urma da rezultate foarte bune cu linguri andulante sau rotative, pesti artificiali, woblere etc. La pescuitul stiucii este necesara montarea unei strune metalice pentru evitarea taierii firului. Pentru pescuitl ci pestisor viu intepearea se face numai cand se simte tractiunea mai energica a rapitorului. La pescuitul cu naluci se inteapa energic cand se simte muscatura stiucii. Este un adevarat luptator, scoaterea din apa dand mult de lucru pescarului, deoarece opune o mare rezistenta, folosind o serie de trucuri (schimbari bruste ale directiei, salturi bruste etc.).

Valoare gastronomica: Carnea este destul de gustoasa, avand insa multe oase. Icrele stiucii sunt foarte apreciate.

Dimensiunea minima legala: 40 cm.