Pescuit cu lanseta pe fundul apei

Este o metoda prin care carligul cu momeala este lansat la distanta cu ajutorul unei greutati care poate fi un plumb sau un cosulet de nadire (feeder) umplut cu momeala (diverse paste, mamaliga, bucati de rame, viermusi). Se pot combina cele doua tipuri de greutati, adaugand plumb la feeder. Plumbul folosit in apele curgatoare va fi plat si mai greu decat cel folosit in lacuri.

Lanseta folosita este de dimensiuni medii (2,50 m – 3,50 m) cu actiune de 30-60 g, impreuna cu o mulineta ce poate inmagazina 100 m de fir de 0,30, avand in vedere ca acest tip de pescuit se practica pentru pestii mai mari.

Montajul plumb – carlig cu momeala poate fi de doua feluri, si anume cu momeala inainte plumbului sau invers. In prima varianta plumbul este obligatoriu culisant pe circa 20 cm intre doua stoppere legate pe fir, astfel incat pestele sa nu simta rezistenta atunci cand musca. Cele doua variante se pot combina atunci cand pescuim cu doua carlige, legand un carlig dupa plumb si unul inapoia acestuia.

Plumbul legat inaintea carligului, culisant.

Plumbul legat dupa carlig, fix.

Lansarea se face pe sub mana, pentru distante mici sau din barca, sau peste cap, cat mai usor si fara plesnitura, mai ales cand avem momeli sensibile (mamaliga, peste viu).

Dupa lansare si ajungerea momelii pe fundul apei, lanseta se aseaza pe suport si se mulineaza incet pana se intinde firul. Pentru a detecta muscatura pestelui se aseaza intre inelele lansetei o bambina. Se mai poate aseza de asemenea pe firul din fata lansetei o crenguta care sa indoaie firul in forma de V. Se va renunta la bambina daca varful lansetei este destul de flexibil pentru a indica muscatura pestelui.

Sunt situatii in care nu putem conta pe ajutorul bambinei, si anume la pescuitul in ape repezi, cum ar fi Muresul , Dunarea…. In astfel de situatii varful lansetei ramane singurul indicator al muscaturii pestelui.

Aveti grija sa reglati frana mulinetei inainte de inceperea partidei de pescuit.

Cateva Momeli pentru Somn

Carnivor, necrofag, adevarat “copoi” al apelor, cu receptori capabili sa detecteze vibratii, mirosuri si sa faca o analiza chimica primara a apei, somnul este de-a dreptul cel mai mare peste pe care il poti prinde in Romania. Este captura suprema nu neaparat prin prisma drilului fabulos ci datorita dimensiunilor la care poate ajunge, aproape anual lasandu-se prinse exemplare de peste 60kg, fie ca este vorba de pescuitul in lacuri si baraje sau rauri. Mananca aproape orice, de la pesti de dimensiuni medii si mici pana la cadavre de pasari. In fapt nu se da in laturi de a a consuma orice materie organica. Totusi, anumite tipuri de momeli au facut istorie, fiind considerate cele care iti dau cele mai mari sanse de a captura un somn de dimensiuni impresionante.

Ficatul de pui (in stare de putrefactie)

Inainte de a iti spune de ce trebuie sa incerci ficatul de pui, merita sa stii ca daca te decizi asupra lui, fii pregatit de mirosuri cumplite si tine un prosop umed la indemana caci te vei murdari. Acele calitati care fac ficatul de pui una dintre cele mai neplacute momeli de manuit si utilizat sunt exact cele care il fac extrem de atractiv pentru somn. Cum sunt convins ca toti ati mirosit pana astazi “organul” in cauza, va spun ca este vorba de ficatul de pui in stare de putrefactie. Mirosul este asemantor carnii putrezite, dar tocmai acesta impreuna cu continutul proteic ridicat sunt cele care atrag somnul.

Carasul

Despre caras se pot spune multe, dar faptul cel mai important este ca somnul il iubeste la nebunie. Daca decizi sa pescuiesti cu momeala vie, carasii de marimea palmei unui adult sunt una dintre momelile devastatoare pentru somnul mare. Intepat in dorsala si lasat liber sa inoate, pescuit cu o montura gen cat-o-copter, poate atrage adevarati monstri.

Ramele serpesti

Lungi, atingand deseori 30-40cm, de o grosime considerabila si culoare negru-verzui, pescuite atat in buchet cat si individual, ramele serpesti sunt momeala perfecta pentru somnii de dimensiuni medii. Asta nu inseamna ca un somn de 30kg nu “gusta” asa ceva. Desi mai greu de gasit, fiind prezente in special in zonele namoloase, cu stufaris sau radacini de copaci, merita efortul de a le avea intr-o partida de pescuit la somn, fie si numai de 24 de ore. Dezavantajul major consta in faptul ca atractivitatea lor nu se opreste la somn, fiind mai mult decat sigur ca vei fi ciugului de armata de platici, babusti si alte specii de albitura.

Scoici

Fac parte din mediul natural si constituie un bun segment din alimentatia de baza a somnului. Doua sau trei scoici intregi pe un carlig de marime mare dau dau rezultate de ani buni in Romania. Pe Prut, pe Dunare, pe baraje sau lacuri, le gasiti usor in zonele cu substrat namolos, ingropate la aproximativ 20cm adancime.

Lipitorile  

O momeala care se gaseste mai ales in baltile cu apa statuta. Exista mai multe metode pentru a pune lipitorile in carlig.  Prima ar fi sectionarea completa a capetelor si intrododucerea in carlig exact ca si la rame. A doua ar fi crestarea cu o lama a lipitorilor urmata de introducerea in carlig exact ca si o rama. Cea mai greu de realizat , dar si cea mai buna metoda este sectionarea capetelor, intoarcerea pe dos a lipitorii cu ajutorul unu bat, urmata de introducerea in carlig.

Broscuta  

O momeala foarte usor de procurat direct de pa malul baltii. Broscuta se agata de picioarele din spate. Carligul de asemenea trebuie sa penetreze broscuta fara ai sectiona coloana, astfel ea fiind mult mai vioaie.

Coropisnita

Una dintre cele mai apreciate momeli pentru somn. Atentie la modalitatea de introducere in carlig…daca o faceti zdrente v-a muri mult mai repede si astfel devin mai putin atractiva.

Imbucatura/bucati de peste

 Probabil cea mai folosita momeala de somn. Fie ca este vorba de babusca, rosioara, caras, platica, bucata de peste necuratat, infipta intr-un carlig de somn functioneaza in mai toate cazurile.  Un lucru demn de retinut este ca de cele mai multe ori, bucata de peste ce da rezultate este zona mediana, cuprinzand abdomenul si intestinele.

SOMN (Silurus glanis)

Denumire: SOMN (Silurus glanis)

Familia: Siluride.

Denumire populara: somn, codoi, codau, harc, harca.

Raspandire pe glob: In Europa se gaseste in fliviile bazinului ponto-caspic si ale Marii baltice.

Raspandire in Romania: In Dunare si in baltile ei, in Delta, in lacurile litorale (Siutghiol, Tasaul), in cele interioare (Snagov), in raurile Prut, Siret, Arges, Mures, Olt, Jiu, Somes, Crisuri, Tarnave, Bega, Timis. Uneori ajunge si in amonte pe aflientii raurilor de mai sus (Cibin, Aries etc).

Caracteristici principale:

-Dimensiuni:

-Lungime: 0,5-1m (exceptional 3-4 m)

-Greutate: 10 – 15 kg (recordul mondial de somn prins sportiv este de 157 kg insa poate ajunge pana la 400 kg ).

-Aspect: Corpul este cilindric pana la inotatoarea dorsala, apoi se turteste lateral. Capul este mare si turtit, gura foarte mare, cu dintii ascutiti si desi ca o perie. Are trei perechi de mustati din care una cu firele foarte lungi (folosite ca momeala pentru pestisori). Culoarea este verde cenusie pe spinarea si flancuri; pe alocuri corpul este marmorat. Burta este alba sau galbuie. Nu are solzi.

-Mod de viata: Traieste in ape adanci cu fundul malos. Este un peste de panda stand nemiscat mult timp in asteptarea prazii, de unde si numele de somn. Principala sa arma sunt mustatile care atrag pestisorii curiosi pe care acesta ii insfaca de cum s-au apropiat in deajuns pentru a fi o prada sigura. Spre sfarsitul toamnei se aduna in numara mare in gropane adanci unde, ingropati in mal, isi petrec iarna.

Perioada de reproducere a somnului european este din luna mai până în iulie. În acel moment, aceştia sunt găsiţi în perechi pe maluri puţin adânci sau în zonele umede. Ouăle mari, uşor gălbui, sunt depuse pe plantele de apă la o temperatură de cel puţin 18° C. Odată fecundate culoarea se modifică şi ouăle pierd tenta lor galbenă. Ouăle, precum şi larvele, sunt păzite de peştele-mamă. După aproximativ 3 zile larvele ajung la o lungime de 5 mm şi se hrănesc din gălbenuşul lor, până în ziua a şasea. Numai atunci larvele transparente încep să înoate în apă, hrănindu-se în mod activ cu plancton animal.

-Se hraneste cu: crustacei, pesti (prefera tiparul), broaste, lipitori, viermi mari.

Somnii europeni se hrănesc în principal cu peşti, dar şi cu insecte, viermi, melci si crabi. Dacă au dimensiuni mai mari vânează şi broaşte, şoareci, şobolani, şi păsări de apă diverse, cum ar fi raţe.

-Durata de viata:

Pescuitul sportiv: Perioada optima pentru pescuit este aprilie-noiembrie. Se practica, in cpecial, pescuitul de fund, cu scule rezistente si momeli adecvate. Pescuitul cu lingura ondulata sau rotativa cat mai aproape de fundul apei da rezultate bune. In toate cazulrile trebuie folosite unelte rezistente, carlige mari si fire groase. De obicei somnul se inteapa sigur. Cand este mare, scoaterea lui din apa pune probleme serioase.

Valoare gastronomica: Carnea este frageda, grasa si gustoasa, fara oase. Exemplarele mari au carnea prea grasa.

Atentie!!! Icrele somnului sunt toxice.

Dimensiunea minima legala: 50 cm.